Carnavalul

Vineri, 20 februarie

Am fost la engleza dimineata, cel mai probabil, apoi spre seara era rost de party. Am inceput pregatirile. Carnaval. Eu imi luasem cu o zi inainte un fel de sal, ciclam.
Asta s-a tinut in Marble Hall. Asta e o sala mare, la intrarea in corpul nou de la facultatea mea. Si acolo auzisem eu ca se mai tin petreceri din cand in cand, Crazy parties. am zis bine si atat. La carnaval am avut ocazia sa vad si cum e. Am ajuns devreme, pe la 9 si un pic. Pe drum am impresia ca am intrat in vorba cu soferul de pe 18. Eu ma urcam de la prima statie de la capat. Si seara era cam gol. La danezi esti obligat sa urci prin fata, sa ii arati soferului abonamentul, sa cumperi bilet de la el, sau sa iti compostezi cartela. Si cum urc eu si pleaca in goana baiatau nush ce ma intreaba. Si uite asa am vorbit noi vreo 2-3 statii pana a mai urcat altcineva. Era de undeva din o tara africana. A plecat de acolo ca era razboi. A plecat inati in /anglia, apoi de vreo 10 ani era aici. M-a intrebat de unde sunt, ce fac, daca mi se pare ca e frig, cum imi place. Apoi ne-am despartit. Am uitat numele lui.
Am ajuns la scoala. Agitatie, intru. Gasesc cateva colege si colegi. Putina lume. Ma schimb si astept. Si vine nebunia. fel de fel de costumatii, fel de fel ennebuni, cupluri celebre. Se baga muzica, dans, bautura, fisk, bere, dans, muzica prosata, colegi, poze, jouculete. Se face 4 jumate spre 5 fara. E timpul sa eliberam sala. Doara pana la 5 aveau voie sa o foloseasca. Ce ma fac? Autobuzul incepe sa mearga de la 5, mai era vreo juma de ora. Plus cat mai lua sa ajunga si la statia unde eram. Iau metroul, merg in centru, apoi astept S-train. Injurul meu oameni care veneau si ei de la petreceri. Danezi tineri, beti si veseli, daneze cu pantofi de vara si tocuti uriase. Toata lumea era vesela ca dupa o buna noapte de petrecere. Eu muream de frig printre ei. Trenul meu pleca ultimul. la 5.30. Pe la 6 probabil am ajuns si eu acasa.
Asta a fost momentul in care am zis ca imi trebuie bicicleta. Asta si pentru ca in miercurea ce tocmai trecuse patisem inca o chestie asemanatoare. Fusesem la student house. Si am zis sa plec si eu devreme, pe la 1 jumate. Si ajuns in statia de la priamrie de unde stiam ca tre sa iau autobuzul de noapte ce ma ducea acasa. Il vad, merg spre el. Tocmai pleca. Zic asta e. Vine altu. Cat poate sa fie. Si vine. Dupa fix o ora. Asa circula night busurile. Din ora in ora. Bicicleta era extrem de necesara!