Joi, 5 martie
Ne-am strans toti in Tietgen, la Jared, un canadian si ne-am pus pe gatit. Chestii de la ei din tara. Eu am facut pui cu smantana si ciuperci cu mamaliga. Reteta pe care am invatat sa o fac fiind plecata acolo. Mi-am amintit eu ca am fost odata la Roman la o prietena si mi-a dat pui cu smantana si a fost bun rau. Si imi era pofta si dor de Romania, asa ca am cautat reteta pe net, si am gatit. Si asa am ajuns sa le gatesc si astora.
Ceilalti au gatit de-ale lor. Danezele ne-au adus Frikadeller, un fel de chiftele. Austriaca ne-a facut un fel de placinta cu mere. Elevtianca...ceva cu cartofi parca...am uitat. Cred ca e felul de mancare din tava cu rosu. Un canadian ne-a facut pizza :) Iar canadianca cu origine ucrainiana ne-a facut bors aka ukrainian borscht aka d-ala de la mama lui cu sfecla. Chiar bun...n-as fi crezut. Si englezul...a gatit ceva f jmecher, cu cascaval, cartofi parca, dar am uiatat exact ce era. Senzatia a fost smantana, de care astia nu stiau. Jared incepuse sa manance cu lingura. Dupa ce a luat cutia si m-a intrebat ce e aia...Si cand te gandesti ca la noi e ceva banal.
Apoi am trecut la muzici, le adusesem eu cateva piese de-ale noastre, apoi la jucat carti, am invatat sa joc spoons, un fel de popa porstu dar cu lingurite. Iar cand ne-am plictisit am trecut la tururi prin clarile ca sa gasim sala de jocuri misto, adica biliard si altele. Pe la 1-2 am plecat fiecare spre casa lui.
Se afișează postările cu eticheta dinner. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dinner. Afișați toate postările
vineri, 5 martie 2010
duminică, 28 februarie 2010
Butcher's Lab + Tietgen dinner
Duminica , 28 februarie
Benedetta m+a invitat la deschiderea unui club, Butcherøs lab. Aflase de el de la proprietara ei, care cunostea pe nu stiu cine de acolo. Cica era o sala de gimnastica+club facuta in locul unei foste macelarii, in Vesterbro. M+am intlanit cu ea pe undeva si am pornit. Eu cu biicicleta mea magenta, in zig zag, ea cu a ei, roz, si mai in zig zag. Dar ne distram. Ajungem, intram, ne luam cadourile, ne uitam, si plecam. Era cu creepy, nu stiam pe nimeni, si era inca devreme. Ne indreptam spre Tietgen, in Amager, unde erau cursurile de engleza, ca fusesem invitata la o cina. Acolo, erau vreo 15 oameni. Mai multi decat trebuiau...haha se autoinvitasera mai multi...cina cu pizza, ceva bere...locul super...
Benedetta m+a invitat la deschiderea unui club, Butcherøs lab. Aflase de el de la proprietara ei, care cunostea pe nu stiu cine de acolo. Cica era o sala de gimnastica+club facuta in locul unei foste macelarii, in Vesterbro. M+am intlanit cu ea pe undeva si am pornit. Eu cu biicicleta mea magenta, in zig zag, ea cu a ei, roz, si mai in zig zag. Dar ne distram. Ajungem, intram, ne luam cadourile, ne uitam, si plecam. Era cu creepy, nu stiam pe nimeni, si era inca devreme. Ne indreptam spre Tietgen, in Amager, unde erau cursurile de engleza, ca fusesem invitata la o cina. Acolo, erau vreo 15 oameni. Mai multi decat trebuiau...haha se autoinvitasera mai multi...cina cu pizza, ceva bere...locul super...
duminică, 21 februarie 2010
Spaghetti dinner
Sambata, 21 februarie
Colegul canadian, Frank, ne-a invitat la o cina la el in camin. Era acealasi camin pe care nu il gasisem cu 2 saptamani inainte, pentru petrecerea de bun venit.
Am scris adresa exacta, m-am asigurat ca am un nr de telefon al cuiva care va veni sigur acolo, am facut clatite si m-am dus.
Acolo erau deja cativa oameni pe care ii stiam. Vin, mancare, discutii. Nu prea m-am integrat in grupul ala. Ce-i drept, acum ma uit ca mare parte din cei ce au fost atunci au ramas prieteni buni, s-au revazut anul asta prin Germania. Oh, well, i have my own friends :)
La vreo 12 fara ceva am plecat. La 12 jumate trecea ultimul autobuz. Afara era frig si un strat subtire de zapada acoperise totul. Ceilalti au mai ramas, ca stateau aproape sau ca aveau biciclete. Deja bicicleta devenea necesara. Mi-a zis cineva de un magazinel iefin de unde isi cumparasera bicla. Am plecat usor suparata ca tre sa fiu eu prima ce pleaca.
Afara - sambata seara. Vedeam gagici, la tocuri si subtire imbracate, ce zburdau pe biciclete spre vreun club. Eu mergeam la somn.
Colegul canadian, Frank, ne-a invitat la o cina la el in camin. Era acealasi camin pe care nu il gasisem cu 2 saptamani inainte, pentru petrecerea de bun venit.
Am scris adresa exacta, m-am asigurat ca am un nr de telefon al cuiva care va veni sigur acolo, am facut clatite si m-am dus.
Acolo erau deja cativa oameni pe care ii stiam. Vin, mancare, discutii. Nu prea m-am integrat in grupul ala. Ce-i drept, acum ma uit ca mare parte din cei ce au fost atunci au ramas prieteni buni, s-au revazut anul asta prin Germania. Oh, well, i have my own friends :)
La vreo 12 fara ceva am plecat. La 12 jumate trecea ultimul autobuz. Afara era frig si un strat subtire de zapada acoperise totul. Ceilalti au mai ramas, ca stateau aproape sau ca aveau biciclete. Deja bicicleta devenea necesara. Mi-a zis cineva de un magazinel iefin de unde isi cumparasera bicla. Am plecat usor suparata ca tre sa fiu eu prima ce pleaca.
Afara - sambata seara. Vedeam gagici, la tocuri si subtire imbracate, ce zburdau pe biciclete spre vreun club. Eu mergeam la somn.
Etichete:
all you need is a bike,
dinner,
going back home,
kong georgs,
night buss
Abonați-vă la:
Postări (Atom)